Slideshow - önkormányzat

Kép: 
 

Login

Cine e online

În acest moment sunt 0 utilizatori şi 198 vizitatori online.

Declaratii de avere

 

 

 

2014-07-18
 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ AL APARATULUI DE SPECIALITATE

                    A PRIMARULUI COMUNEI CIUMANI

 

 

  Funcţii permanente:

 

  Funcţii de demnitate publică alese: 2     

 

Total funcţii bugetare 20  din care:- funcţii publice de conducere   1  

                                                  -funcţii publice de execuţie  13                  

                                                  - personal contractual          6    

 

 

Servicii publice :  personal contractual  7

 

                        asistenţi personali     28

 

 Funcţii pe perioadă determinată pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile:  personal contractual  8.  

 

 

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ

a funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul

aparatului propriu de specialitate a primarului comunei Ciumani

 

          Regulamentul de ordine interioară constituie documentul cadru care trebuie să asigure în incinta instituţiei, desfăsurarea în bune condiţii a activităţii fiecărui funcţionar public şi personal contractual, respectarea strictă a regulilor stabilite privind ordinea și disciplina muncii, drepturile și obligaţiile salariaţilor, organizarea timpului de muncă al angajaţilor, recompensele si sancţiunile ce pot fi aplicate. Acest regulament se aplică tuturor funcţionarilor publici și personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului comunei Ciumani, indiferent de raporturile de serviciu, de natura contractului de muncă încheiat, precum si temporar studenţilor în perioada efectuării practicii si altor persoane delegate de către agenţii economici sau unităţi bugetare, pentru prestarea unei activităţi în incinta instituţiei.

        Crearea unui climat de muncă normal reprezintă obiectivul de bază al managementului resurselor umane, iar menținerea acestuia se poate realiza numai prin contribuția tuturor angajaților. Astfel, atât pentru angajator cât şi pentru salariaţi, relaţiile şi mediul de muncă vor putea deveni atât mai sigure, mai sănătoase, cât şi reciproc avantajoase.

      Prezentul regulament s-a întocmit în temeiul Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în anul 2011, a Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţii publice, a funcţiilor publice si în mediul de afaceri, cu prevenirea si sancţionarea corupţiei si se completează de drept cu dispoziţiile legale în vigoare la data aplicării acestuia, a Legii nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, cu modificările si completările ulterioare, a Legii nr. 7/2004, privind Codul de conduită a funcţionarilor publici., Hotărârii Guvernului nr.1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, modificată şi completată ulterior, Hotărârii Guvernului nr.833/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective, ale Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice si ale Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.

 

CAPITOLUL I.

DISPOZIŢII GENERALE

 

  ART.1 (1) Prezentul regulament intern se aplică tuturor salariaţilor, funcţionarilor publici cât şi personalului contractual din cadrul aparatului de specialitate al Primarului comunei Ciumani, indiferent de durata contractului de muncă, raportului de serviciu precum şi celor care sunt detaşaţi sau delegaţi.

 ART. 2 (1) Relaţiile de muncă impun, în toate sferele de activitate respectarea cu stricteţe a ordinii şi a disciplinei şi îndeplinirea exemplară a sarcinilor de serviciu.

(2) Respectarea cu stricteţe a ordinii şi disciplinei la locul de muncă, constituie o obligaţie a fiecărui salariat.

(3) Persoanele care sunt delegate sau detaşate din partea altor unităţi, sunt obligate să respecte, pe lângă regulile de disciplină a muncii din unitatea care le-a delegat, şi regulile prevăzute în prezentul regulament.

 ART. 3 Dispoziţiile referitoare la organizarea timpului de lucru, disciplină şi protecţie a muncii din prezentul regulament se aplică, în mod corespunzător, colaboratorilor externi, precum şi oricăror alte persoane, pe timpul cât conlucrează cu instituţia.


 ART. 4
 Libertatea muncii este garantată prin Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc, ori într-o anumită profesie. Orice contract de muncă ce încalcă aceste principii este nul de drept. In cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii și angajatorii. Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat bazată pe criterii de sex, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă sau activitate sindicală, este interzisă.

 ART. 5  Orice funcţionar public sau salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăsurate, de protecţie socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnităţii și a conștiinţei sale fără nici o discriminare. Tuturor funcţionarilor publici și salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală precum și dreptul la protecţia datelor cu caracter personal.

 ART. 6 Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii și al bunei credinţe. Pentru buna desfășurare a relaţiilor de muncă participanţii la raporturile de muncă se vor informa și se vor consulta reciproc în condiţiile legii.

 

 

CAPITOLUL II

OBLIGAŢIILE CONDUCERII INSTITUŢIEI

 

 ART. 7 Conducerea instituţiei este asigurată de Primarul și viceprimarul comunei Ciumani,   aleși în condiţiile legii şi de secretarul comunei.

 ART. 8 Primarul comunei Ciumani, în calitatea sa de şef al administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei şi ale legilor ţării, ale decretelor Preşedintelui României, ale hotărârilor Guvernului, ale administraţiei publice centrale, ale hotărârilor Consiliului local al comunei Ciumani.

 ART. 9 (1) Conducerea instituţiei are datoria să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare desfăşurării normale a muncii, asigurarea unui control eficient al îndeplinirii sarcinilor în toate compartimentele, îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă, organizarea şi asigurarea perfecţionării pregătirii profesionale a persoanelor încadrate în muncă, conform prevederilor legale.

(2) Conducerea instituţiei este obligată:

a)    să examineze cu atenţie şi să ia în considerare sugestiile şi propunerile salariaţilor în vederea îmbunătăţirii activităţii în toate compartimentele şi să-i informeze asupra modului de rezolvare a lor;

b)    să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din legile în vigoare, inclusiv din contractul /raportul colectiv de muncă încheiat la nivel de instituţie; drepturile salariale legale nu vor putea face obiectul vreunei tranzacţii sau limitări;

c)     să plătească înaintea oricăror alte obligaţii salariile, contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina lor;

d)    să elibereze la cerere toate documentele care atestă calitatea de salariat al instituţiei;

e)    să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal al salariaţilor;

f)     să asigure egalitatea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi;

g)    să se consulte cu sindicatul în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora.

h)    să încheie contracte de asigurare pe viaţă pentru salariaţi.

ART. 10 Conducerea instituţiei va asigura:

a)    crearea condiţiilor necesare ridicării calităţii şi eficienţei întregii activităţi, care să corespundă schimbărilor determinate de progresul tehnico-ştiinţific, de noile cerinţe manageriale;

b)    stabilitatea în muncă a fiecărui salariat, încadrarea şi promovarea în muncă a personalului în raport de pregătirea profesională, cu respectarea criteriilor valorice de competenţă şi probitate civică şi profesională, stabilirea competenţelor şi atribuţiile acestuia, exercitarea controlului permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu.

ART. 11 Conducerea instituţiei va lua măsuri pentru:

a)    folosirea raţională a forţei de muncă , în vederea realizării sarcinilor ce îi revin;

b)    întocmirea şi ţinerea la zi a registrului salariaţilor, întocmirea şi înaintarea dosarelor de pensii în termenele legale;

c)     punerea la dispoziţie a spaţiului corespunzător bunei desfăşurări a activităţii şi asigurarea curăţeniei şi ordinii la toate locurile de muncă;

d)    efectuarea instructajului introductiv general şi a instructajului PSI la locul de muncă, potrivit legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL III

OBLIGAŢIILE PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ

 

ART. 12 Principiile care guvernează conduita profesională a personalului sunt următoarele:

  • Supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia salariaţii au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;
  • Prioritatea interesului public, conform căruia salariaţii au îndatorirea de a considera interesul public mai presus de interesul personal în exercitarea funcţiei;
  • Asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au indatorirea de a aplica acelaşi regim juridic in situaţii identice sau similare;
  • Profesionalism, principiu conform căruia salariaţii au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, profesionalism, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
  • Imparţialitate şi independenţă, principiu conform căruia salariaţii au obligaţia de a avea o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură în exercitarea funcţiei;
  • Integritate morală, principiu conform căruia le este interzis să solicite , sau să accepte direct ori indirect, pentru ei sau alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;
  • Libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia salariaţii pot să-şi exprime şi să- şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
  • Cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia salariaţii în exercitarea atribuţiilor de serviciu trebuie să fie de bună-credinţă;
  • Deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monotorizării cetăţenilor.

  ART. 13 Salariaţii din cadrul aparatului de specialitate al Primarului comunei Ciumani au datoria de a respecta ordinea şi disciplina la locul de muncă, de a îndeplini toate sarcinile de serviciu ce îi revin potrivit legii, din Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei, din Regulamentul intern, fişa postului şi dispoziţiile conducerii.

 ART. 14 (1) Salariaţii au obligaţia de a asigura un servicu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţii publice.

(2) În exercitarea funcţiei, salariaţii au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituţiei.

 ART. 15 (1) Salariaţii au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

(2) Salariaţii trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind regimul juridic al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor stabilite prin legi.

(3) La numirea, precum şi la eliberarea din funcţie, agajaţii care sunt funcţionari publici sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, conducătorului instituţiei, declaraţia de avere şi de interese.

 ART. 16 (1) Salariaţii au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acestuia.

(2) Salariaţii au obligaţia să reprezinte corespunzător instituţia în relaţiile cu cetăţenii, cu agenţii economici şi instituţiile, cu reprezentanţii firmelor, instituţiilor sau organizaţiilor cu ocazia deplasărilor în interesul serviciului în ţară sau în străinătate.

(3) Salariaţii au obligaţia să aibă o comportare demnă şi corectă în cadrul relaţiilor de serviciu şi în relaţiile cu petenţii.

 ART. 17 (1) Salariaţilor le este interzis:

a)    să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea instituţiei, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b)    să facă aprecieri neautorizate în legătură cu lititgiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea administraţiei publice locale are calitate de parte;

c)     să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege; să dezvăluie secretul de stat, secretul de serviciu precum şi faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia informaţiilor de interes public.

d)    să dezvăluie informaţiile la care are acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor salariaţi, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;

e)    să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii locale;

f)     să aducă atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin întrebuinţarea unor expresii jignitoare, dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private, formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.

g)    să ia din incinta primăriei acte oficiale şi să folosească pe acesta în scopuri personale.

h)    să consume droguri sau alcool în incinta primăriei,

i)      să fumeze la locuri nepermise în incinta primăriei,

j)     să practice comerţ în incinta primăriei.

(2) Prevederile alin. (1), pct. a-d, se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

(3) Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei autorităţi ori instituţii publice, este permisă numai cu acordul primarului.

(4) Prevederile prezentelor reglementări nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a salariaţilor de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii, sau ca o derogare de la dreptul salariatului de a face sesizări în baza Legii 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.

ART. 18 (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, salariaţii au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituţiei.

(2) În activitatea lor, salariaţii au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, salariaţii trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

(3) Salariaţii au obligaţia să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi

eficientă a problemelor cetăţenilor şi să respecte principiul egalităţii acestora în faţa legii şi a instituţiei prin:

- promovarea unor soluţii similare şi identice raportate la aceeaşi categorie şi condiţii de fapt;

- eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, stare materială, sănătate, vârstă, sex, etc.

ART. 19 (1) Salariaţii au obligaţia să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic, să nu participe la activităţi politice in cadrul programului de lucru. Salariaţilor numiţi în funcţii publice le este interzis să facă parte din organele de conducere a partidelor politice.

(2) În exercitarea funcţiei publice, salariaţilor le este interzis:

a)    să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

b)    să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

c)     să afişeze în cadrul instituţiei, însemne sau obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

ART. 20 În considerarea funcţiei deţinute, salariaţilor le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.

ART. 21 (1) În relaţiile cu personalul din cadrul instituţiei, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, salariaţii sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect reciproc, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.

(2) Salariaţii au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul instituţiei, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei, prin:

a)    întrebuinţarea unor expresii jignitoare;

b)    dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;

c)     formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase;

d)    prin discriminare directă, indirectă, hărţuire, hărţuire sexuală, discriminare multiplă.

ART. 22 (1) Salariaţii desemnaţi să participe în activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducerea instituţiei.

(2) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, salariaţii pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii locale.

ART. 23 Salariaţilor le este interzis să solicite ori să accepte cadouri, favoruri, servicii, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

ART. 24 (1) În procesul de luare a deciziilor, salariaţii au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

(2) Salariaţilor le este interzis să promită luarea unor decizii de către instituţie sau de către consiliul local al comunei Ciumani, de către funcţionarii publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

ART. 25 Relaţia cu mijloacele de informare în masă se asigură de către primar, viceprimar, de către salariaţii desemnaţi în acest sens de primar .

ART. 26 (1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, salariaţii au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tatament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din subordine.

(2) Funcţionarii publici de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.

ART. 27 (1) Este interzisă folosirea de către salariaţi, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei deţinute.

(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, salariaţilor le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

(3) Salariaţilor le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.

ART. 28 (1) Salariaţii sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a comunei, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar, să ia măsuri de cheltuire raţională a fondurilor băneşti, să conserve şi să păstreze fondurile fixe şi cele de inventar.

(2) Salariaţii au obligaţia să foloseacă timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând instituţiei numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute, să folosească materialele, inventarul sau rechizitele cât mai eficient, să folosească aparatura de tehnică de calcul din dotare în interesul instituţiei, luând măsurile corespunzătoare pentru asigurarea informaţiilor prelucrate.

(3) Salariaţii trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

ART. 29 Îndatoririle generale ale salariaţilor sunt următoarele:

a) Să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici. Salariatul are dreptul să refuze în scris, motivat îndeplinirea dispoziţiilor primite, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispoziţia o formulează în scris, salariatul este obligat să o execute, cu excepţia cazului când aceasta este vădit ilegală. Aceste situaţii se aduc la cunoştinţa conducătorului instituţiei.

b) Să rezolve lucrările repartizate de conducătorul compartimentului în care funcţionează, în termenele stabilite de conducătorul compartimentului.

c) Să analizeze şi să soluţioneze, respectiv să transmită răspunsurile în termenele legale la toate cererile, adresele sau documentaţiile înregistrate în scris la instituţie. Salariaţii care au responsabilităţi stabilite în fişele de post, răspund moral, material, contravenţional sau penal, după caz, pentru prejudiciile cauzate de întârzierea răspunsurilor la docmentele înregistrate în scris la instituţie şi transmise spre analiză şi soluţionare compartimentului de resort.

d) Să respecte întocmai programul de lucru stabilit. Să folosească integral şi cu maximă eficienţă timpul de lucru pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în termen şi în condiţii de eficienţă maximă.

e) Să se sprijine reciproc pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor de serviciu şi să se suplinească în serviciu, în cadrul specialităţii lor.

f) Să participe la programele de pregătire profesională, conform Regulamentului şi programului de pregătire stabilit şi aprobat de conducerea instituţiei.

i) Să respecte normele de securitate, protecţie şi igiena muncii, precum şi cele de prevenire a incendiilor şi a oricăror alte situaţii care ar putea pune în primejdie clădirile, instalaţiile ori viaţa, integritatea fizică şi psihică a persoanelor.

j) Să înştiinţeze şeful ierarhic superior, să ia sau să propună măsuri după caz, de îndată ce a luat cunoştinţă de existenta unor nereguli, abateri, accidente de muncă, incendii, sustrageri, degradări sau în orice alte situaţii asemănătoare.

k) Să implementeze şi să aplice la termenele stabilite prelucrarea datelor şi documentelor specifice activităţii proprii prin programele de informatizare adoptate în instituţie.

l) Să urmărească şi să cunoască permanent modificările legislative care reglementează domeniul de activitate propriu, fiind răspunzător pentru toate consecinţele care apar datorită aplicării necorepunzătoare sau a neaplicării unor prevederi legale în activitatea pe care o desfăşoară.

m) Să întocmească la termenele stabilite de regulamentele specifice raportările activităţilor pentru promovarea sau publicarea lor.

n) Obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu, obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi confidenţialitatea informaţiilor şi a documentelor cu care intră în legătură în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu.

o) Conlucrare între compartimente.

p) Gospodărirea economică şi eficientă cu resursele energetice ale primăriei.

 

 

 

 

 

 

CAP ITOLUL IV

DREPTURILE CONDUCERII INSTITUŢIEI

 

ART. 30  Angajatorul are în principal următoarele drepturi:

a)    să stabilească organizarea şi funcţionarea instituţiei şi programul de lucru al acestuia;

b)    să stabilească Regulamentul intern, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, fişa posturilor şi sarcinile de serviciu;

c)     să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariaţi, sub rezerva legalităţii lor;

d)    să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

e)    să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii şi prezentului regulament;

f)     să acorde calificativele în fişele de apreciere anuale, în conformitate cu prevederile legale;

g)    să aprobe participarea salariaţilor la programele de perfecţionare profesională, care se realizează în baza unui Regulament de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici din aparatul de specialitate al Primarului comunei Ciumani.

h)    să acorde premii, bonusuri, etc., să stabilească forma, mărimea şi valoarea acestora conform legislaţiei în vigoare.

 

CAPITOLUL V

DREPTURILE SALARIAŢILOR

 

ART. 31 (1) Salariaţii au în principal următoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;

b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;

c) dreptul la concediu de odihnă anual;

d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;

e) dreptul la demnitate în muncă;

f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;

g) dreptul la acces la formarea profesională;

h) dreptul la informare şi consultare;

i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;

j) dreptul la protecţie în caz de concediere;

k) dreptul la negociere colectivă şi individuală;

l) dreptul de a participa la acţiuni colective;

m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat,

n) dreptul de a fi asigurat.

o) dreptul de a înainta propuneri conducerii instituţiei.

(2) Enumerarea drepturilor şi obligaţiilor angajatorului şi a salariaţilor nu sunt limitative, ele completându-se de drept cu cele cuprinse în prevederile legale în vigoare, respectiv în contractele colective de muncă.

 

CAPITOLUL VI

TIMPUL DE LUCRU, CONCEDII ŞI ZILE LIBERE

 

ART. 32 (1) Programul de lucru al salariaţilor din aparatul de specialitate al Primarului este de 40 ore pe săptămână,astfel încât să fie asigurată accesul cetăţenilor  in zilele luni,miercuri, joi şi vineri, intre orele 8,3o – 16,3o.

(2) În zilele de marţi între orele 8,30 – 18,30.

(3) Timpul de repaus săptămânal este sâmbăta şi duminica.

ART. 33 Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat salariaţilor, acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

ART. 34 (1) Programarea concediilor de odihnă se face prin grija personalului cu atributii de Resurse Umane, pe baza propunerilor primite de la compartimente,  astfel încât să se asigure atât bunul mers al activităţii cât şi satisfacerea intereselor salariaţilor.

(2) Concediile de odihnă se acordă pe bază de cerere depusă înainte cu 48 ore şi aprobată de conducerea instituţiei. Primarul poate rechema din concediu ori de câte ori trebuinţele serviciului o impun.

(3) Conducerea instituţiei poate acorda persoanelor încadrate concedii fără plată la cererea acestora, a căror durată va fi stabilită în raport cu interesele bunei desfăşurări a activităţii şi în conformitate cu reglementările în vigoare sub aspectul duratei, dar nu mai mult de 2 luni.

(4) Evidenţa concediilor de odihnă, medicale, fără plată, maternale, paternale, pentru creşterea copilului până la doi ani etc. va fi ţinută de responsabil Resurse Umane.

(5) Durata concediului de odihnă este de 21 – 25 zile lucrătoare, în funcţie de vechimea salariatului în muncă.

(6) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. În cazurile în care din motive temeinic justificate, acesta nu a putut fi efectuat, concediul de odihnă, cu acordul persoanei în cauză, este acordat obligatoriu de către conducerea instituţiei în primul trimestru.

(7) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai la încetarea raporului de muncă, de serviciu al salariatului, conform legislaţiei în vigoare.

ART. 35 (1) Evidenţa prezenţei la program se ţine pe bază de pontaj întocmit de responsabil de resurse umane.

Salariaţii sunt obligaţi să semneze condica de prezenţă diminieţa la începerea activităţii.

(2) În cazuri excepţionale, când interesele instituţiei impun, se pot efectua ore suplimentare, conform legii, iar evidenţa acestora se ţine într-un registru, pe fiecare compartiment care va cuprinde numele salariatului, data, orele efectuate, scopul, orele compensate cu timp liber, şi aprobarea şefului ierarhic superior. Orele prestate suplimentar peste progamul de muncă pot fi compensate cu timp liber.

(3) Evidenţa deplasărilor pe teren ale angjaţilor se va ţine întrun registru care să cuprindă numele, data, ora plecării, ora întoarcerii, locul unde se face deplasarea şi scopul acesteia.

ART. 36 În cazul în care salariatul se află în concediu medical, acesta are obligaţia să anunţe şi să depună certificatul medical vizat de medicul de familie la responsabilul Resurse Umane în timp de 24 de ore de la data  ivirii situaţiei.

ART.37 Sunt zile nelucrătoare zilele de sărbători legale şi religioase, după cum urmează:

o    1 şi 2 ianuarie;

o    prima şi a doua zi de Paşti;

o    1 mai;

o    prima şi a doua zi de Rusalii;

o    Adormirea Maicii Domnului;

o    30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

o    1 decembrie;

o    prima şi a doua zi de Crăciun;

ART.38  Concediile pentru formare profesională :

a)    Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională.

b)    Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată.

c)     Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din iniţiativa sa.

d)    Primarul  poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii.

e)    Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.

f)     Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ sau pentru susţinerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior.

g)    Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.

ART.39 Salariaţii au dreptul la zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie sau pentru alte situaţii, după cum urmează:

a)căsătoria salariatului - cinci zile;
b) căsătoria unui copil - trei zile;
c) naşterea unui copil - trei zile la care se adaugă încă 10 zile dacă tatăl copilului nou-născut a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură;
d) decesul soţului, sau al unei rude  ori afin pina la gradul I inclusiv - trei zile;

e) decesul unei rude ori afin până la gradul II inclusiv – o zi.
f) donatori de sânge - două zile.

 

CAPITOLUL VII

PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CERERILOR SAU RECLAMAŢIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAŢILOR

 

ART.40 Salariaţii au dreptul şi obligaţia să sesizeze nemulţumirile sau comportamentul neprincipial al altor salariaţi.

ART.41  Sesizarea se va face în scris.

ART.42 Competenţa de soluţionare a sesizărilor este a primarului, acesta putând delega aceasta persoanelor de specialitate.

ART.43Termenul de soluţionare a acestor sesizări este de 10 zile.

ART.44 Dacă din motive bine întemeiate soluţionarea nu se poate face în termenul stabilit, fiind necesare analize şi verificări mai ample, acesta se poate prelungi cu încă 10 zile, petiţionarul urmând a fi încunoştinţat despre acest aspect.

 

CAPITOLUL VIII

RECOMPENSE

 

Art.45. Salariaţii care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei, pot fi stimulaţi prin:

  • mulţumirea verbală sau în scris din partea conducerii,
  • promovarea în clase, grade si trepte profesionale, conform prevederilor legale;
  • acordarea salariului de merit;
  • premii individuale acordate în cursul anului, în conformitate cu prevederile legale.

Art.46. (1)Recompensa se acordă cu avizul secretarului şi aprobată de primarul comunei.

(2) Contestaţiile vizând acordarea recompenselor se vor adresa primarului.

  

CAPITOLUL IX
COMISIA DE DISCIPLINĂ, SANCŢIUNILE DISCIPLINARE ŞI RĂSPUNDEREA SALARIAŢILOR


ART.47.
Încălcarea de către salariat a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz.
Încălcarea cu vinovăţie de către salariat a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei pe care o deţine şi a normelor profesionale şi civice prevăzute de lege si prezentul Regulament constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestuia.
ART.48.  Constituie abatere disciplinară următoarele fapte:

  1. întârzierea sistematică în efectuarea sarcinilor de serviciu ,
  2. neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor,
  3. absenţe nemotivate de la serviciu,
  4. nerespectarea în mod repetat a programului de muncă,
  5. întervenţie sau stăruinţe pentru rezolvarea unor cererei în afara cadrului legal,
  6. nerespectarea secretului profesional sau confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter,
  7. manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei,
  8. desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic,
  9. refuzul nejustificat de a îndeplini atribuţiile de serviciu sau alte sarcini încredinţate de conducătorul compartimenului sau a instituţiei,
  10. încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii,
  11. fumatul în locuri nepermise în incinta primăriei,
  12. consumul de băuturi alcoolice în incinta primăriei,
  13. neexecutarea ordinelor interioare date de primar.

ART. 49 (1) Abaterile de la prezentul regulament săvârşite de salariaţi atrag răspunderea corespunzătoare din partea acestora. În cadrul Primărei  Ciumani  funcţionează comisia de disciplină constituită conform dispoziţiei nr.18/ 2013 care cercetează faptele sesizate ca abateri disciplinare şi propune sancţiunile disciplinare aplicabile salariaţilor care le-au săvârşit.

(2)Activitatea comisiilor de disciplină are la bază următoarele principii:
a) prezumţia de nevinovăţie, conform căruia se prezumă că salariatul este nevinovat atâta timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;

b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaşte dreptul salariatului de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat de un apărător;
c) celeritatea procedurii, care presupune obligaţia comisiei de disciplină de a proceda fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege;

d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplină;

e) proporţionalitatea, conform căruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă să fie aplicată;
f) legalitatea sancţiunii, conform căruia comisia de disciplină nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevăzute de lege;

g) unicitatea sancţiunii, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară.

ART.50 Comisia de disciplină are următoarele atribuţi principale:

  1. cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată,
  2. propune sancţiunile disciplinare dacă este cazul,
  3. propune modificarea, menţinerea sau anularea sancţiunii disciplinare,
  4. întocmeşte rapoarte cu privire la fiecare cauză pentru care a fost sesizată conducătorului instituţiei şi Compartimentului resurse umane pentru a putea fi aduse la cunoştinţă Agenţiei Naţionale a funcţionarilor Publici.

ART.51 Comisia de disciplină poate fi sesizată de :

  1. conducătorul instituţiei,
  2. şeful compartimentului în cadrul căruia îşi desfăşoara activitatea salariatul a cărui faptă este sesizată,
  3. orice altă persoană care se consideră vătămată de fapta unui alt salariat sau care a identificat un asemenea caz.

ART.51 Sesizarea se face în scris în cel mult 2 luni de la data săvârşirii faptei şi trebuie să cuprindă:

1.     numele, prenumele, domiciliul, funcţia deţinută de persoana care formulează sesizarea,

2.     descrierea faptei care constituie obiectul sesizării,

3.     arătarea dovezilor, înscrisurilor în susţinerea sesizării, a persoanelor care pot da relaţii,

4.     data, semnătura

ART.52 Sesizarea se depune la secretarul comisiei, care o prezintă preşedintelui comisiei în termen de maxim 2 zile de la data înregistrăii, părţile implicate sunt citate în scris cu cel puţin 3 zile inaintea datei programate, precizându-se locul, data, ora .Şedinţele pot fi publice şi sunt consemnate într-un proces verbal de şedinţă.

ART.53 Salariatul a cărui faptă este cercetată poate fi însoţit de un avocat.
ART.54 La primul termen comisia verifică legalitatea procedurală a sesizării şi dacă condiţiile nu sunt îndeplinite sesizarea se clasează.

ART.55 Actul administrativ al sancţiunii este emis de conducătorul instituţiei în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului de la Comisia de disciplină.
ART. 56 Încălcarea cu vinovăţie de către un salariat / funcţionar public /, indiferent de funcţia pe care o ocupă, a îndatoririlor de serviciu, inclusiv a normelor de comportare constituie abatere disciplinară, si se sancţionează după caz cu:

a)    avertismentul/mustrare scrisă

b)    diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioada de 1- 3 luni,

c)     suspendarea dreptului de avansare în grade de salarizare, sau după caz de promovare in funcţia publică pe o perioada de 1 – 3 ani,

d)    retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile, sau trecerea într-o funcţie publică inferioară cu diminuarea corespunzătoare a salarului,

e)    destituirea din funcţia public/ desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

ART. 57 a) Prezentarea cu întârziere la program, plecarea nejustificată de la serviciu în timpul programului sau înainte de expirarea acestuia, absenţa nemotivată de la serviciu, comportarea necorespunzătoare în relaţiile cu salariaţii din instituţie şi petiţionarii precum şi orice altă manifestare prin care se aduce atingere folosirii complete a timpului de lucru, atrage sancţionarea persoanei încadrate vinovate cu una din sancţiunile prevăzute la art.56.

b)Consumul de droguri sau de alcool în incinta primăriei  atrage sancţionarea persoanei încadrate vinovate cu una din sancţiunile prevăzute la art.56.

ART. 58

a)    La individualizarea sancţiunii se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în serviciu a salariatului, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate.

b)    Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate şi după audierea salariatului. Audierea salariatului trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul salariatului de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile imputate se consemnează într-un proces-verbal. În astfel de cazuri sancţiunea poate fi aplicată.

c)     Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 56  se aplică de conducătorul instituţiei la propunerea comisiei de disciplină sau după caz de şeful de compartiment.

d)    Actul administrativ de sancţionare conform prevederilor art. 56  se emite in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data primirii raportului comisiei de disciplină şi se comunica salariatului ( funcţionarului public) sancţionat, în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii lui.Funcţionarul public nemultumit de sancţiunea aplicată se poate adresa A.N.F.P. sau instantei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea sanţiunii disciplinare.Referitor la sancţiunile aplicate salariatului cu contract de muncă, decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.Comunicarea in toate cazurile se face cu semnătura de primire a salariatului sancţionat, sau prin scrisoare recomandată la domiciliul acestuia. Dispoziţia de sancţionare aplicată la art. 56  poate fi contestată in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării la instanţele judecătoreşti.

ART. 59 Sancţiunile disciplinare aplicate salariatilor ( funcţionari publici ) se radiază, de drept, după cum urmează:
a) în termen de 6 luni de la aplicare – mustrare scrisă,
b) in termen de 1 an de la expirarea termenului pentru care a fost aplicată, sancţiunile de la art. 56 .
c) în termen de 7 ani de la aplicare, sancţiunea diciplinară “ destituirea din funcţia publică “
Radierea sanţiunilor disciplinare de la art 56 se constată prin actul administrativ al conducatorului instituţiei.
ART. 60 (1) Răspunderea contravenţională a salariaţilor se angajează în cazul în care aceştia au săvârşit o contravenţie în timpul şi în legătură cu sarcinile de serviciu.
(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii salariaţilor se pot adresa cu plângere la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are sediul instituţia publică în care este numit salariatul sancţionat.
ART. 61 Răspunderea civilă a salariatului se angajează:
a) pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului instituţiei publice în care funcţionează;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru daunele plătite de instituţia publică, în calitate de comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

ART. 62

1.     Repararea pagubelor aduse instituţiei publice în situaţiile prevăzute la art. 61 lit. a) şi b) se dispune prin emiterea de către conducătorul instituţiei publice a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situaţia prevăzută la lit. c) a aceluiaşi articol, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.

2.     Împotriva dispoziţiei de imputare salariatul în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ.

3.     Dreptul conducătorului instituţiei publice de a emite dispoziţia de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

4.     Suma stabilită prin dispoziţia de imputare se reţine in rate lunare din drepturile salariale care se cuvin salariatului.

5.     Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel in cauză, jumatate din salariul respectiv.

6.     În cazul in care contractul de muncă, raportul de muncă incetează suma se recuperează de la noul angajator al salariatulii, pe baza titlului executoriu transmi de către angajatorul păgubit.

7.     Dacă persoana în cauză nu s-a reincadrat in muncă sau prejudiciul nu a fost recuperat in termen de 3 ani de la prima rată de retinere, recuperarea sumei datorate se face conform prevederilor Codului de procedură civilă.

ART. 63

1.     Răspunderea salariatului pentru infracţiunile săvârşite în timpul serviciului sau în legătură cu atribuţiile funcţiei publice pe care o ocupă se angajează potrivit legii penale.

2.     În cazul în care în urma sesizării parchetului sau a organului de cercetare penală

3.     S-a dispus începerea urmăririi penale, conducătorul instituţiei publice va lua măsura de suspendare a salariatului din funcţia publică pe care o deţine.

4.     Suspendarea din funcţie operează şi în cazul în care s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva salariatului care a săvârşit o infracţiune de natură să îl facă incompatibil cu funcţia publică pe care o ocupă.

5.     Dacă parchetul dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale în cazurile prevăzute la alin. (2) şi (3), precum şi în cazul în care instanţa judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din funcţie încetează iar salariatul va fi reincadrat in funcţia detinută si îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.

 

CAPITOLUL X

REGULI PRIVIND PROTECTIA, IGIENA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

ÎN CADRUL INSTITUŢIEI

 

ART.64 Protectia muncii, constituie un anasamblu de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de desfăşurare a procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii salariaţilor instituţiei.
ART.65 In vederea asigurării condiţiilor de protecţie a muncii şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, conducerea are următroarele obligaţii principale:
1. să solicite inspectoratului teritorial de muncă autorizarea funcţionării instituţiei din punct de vedere al protecţiei muncii, să menţină condiţiile de muncă pentru care a fost autorizată si să ceară revizuirea acesteia în cazul modifăcrii condiţiilor de muncă,
2. să stabilească măsuri tehnice, sanitare, organizatorice de protectie a muncii
3. să stabilească pentru salariaţi reguli proprii pentru aplicarea normelor de protecţie a muncii,
4. să asigure si să controleze prin persoana delegată cu aceste atribuţii, cunoaşterea şi aplicarea de către toţi salariaţii a măsurilor tehnice, sanitare, organizatorice stabilite, precum şi a prevederilor legale in domeniul protecţiei muncii,
5. să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi educării salariaţilor la procesul de muncă: afişe, pliante, filme, etc,
6. să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care este expus la locul de muncă,
7. să asigure, pe cheltuială instituţiei, instruirea, testarea şi perfecţionarea profesională a persoanelor cu atribuţii in aceste domeniu
8. să angajeze numai persoane care, în urma controlului medical corespund sarcinilor de muncă pe care urmează să o execute.
9. Să ţină evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite, vătămătoare, grele precum şi a accidentelor de muncă, bolilor profesionale, accidentelor tehnice.
10. Să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie
11. Să asigure realizarea măsurilor impuse de inspectorii de muncă cu prilejul controalelor,
12. Să desemneze la solicitarea inspectorului de muncă, salariaţii care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de muncă,.
ART. 66 Atribuţiile persoanei pe linie de protecţia a muncii, sunt în principal urătoarele:
1. să intocmească regulamentul intern de protectie a muncii şi prelucrarea lui cu toti salariaţii, asigurând informarea acestora prin editarea de cărţi, broşuri, pliante, afişe etc,
2. să ia măsuri pentru prevenirea accidentelor la locul de muncă,
3. să aducă la cunoştinţa conducătorului instituţiei, locurile de muncă cu pericol ridicat de accidente sau îmbolnăviri profesionale.
4. Să oprească activitatea la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident si să informeze conducatorul instituţiei,
5. Să oblige salariaţii la utilizarea in permanenţă si in mod corect a echipamentului de lucru,
6. Să dea relaţii la organele de control şi de cercetare în domeniul protecţiei muncii.
7. Persoana desemnata cu protecţia muncii conlucrează cu Comisia paritară din cadrul instituţiei.

ACCIDENT DE BOALĂ, BOALĂ PROFESIONALĂ

ART. 67 Prin accident de muncă se înţelege vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care are loc în timpul procesului de muncă, indiferent de natura juridică a contractului, raportului de muncă şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate sau deces.
ART. 68 Este de asemenea accident de muncă:
- accidentul suferit de practicanţi, studenţi, elevi pe timpul practicii in cadrul instituţiei,
- accidentul suferit de orice persoană ca urmare a acţiunii intreprinse din propria iniţiativă pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public sau pentru salvarea de vieţi omeneşti,
- accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă are loc la sediul angajatorului, ori in alt loc de muncă organizat de acestea in timpul programului de muncă şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului.
ART.69 Accidentul de muncă in raport de urmările produse se clasifică in:
- accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel putin 3 zile,
- accident care produce invaliditate,
- accident mortal
- accident colectiv. Când sunt accidentate cel putin 3 salariati si din aceeasi cauză.
ART. 70 Accidentele vor fi raportate conducătorului instituţiei în vederea cercetării cauzelor si stabilirii persoanelor vinovate. Rezultatul cercetării se consemnează într-un proces verbal care va stabili::
- cauzele si imprejurările in care a avut loc accidentul
- prevederile din normele de protectie a muncii care nu au fost respectate,
- persoanele răspunzătoare,
- sancţiunile aplicabile,
- măsuri ce se impun a fi luate pe viitor pentru preintâmpinarea lor.
ART. 71 Nerespectarea de către salariat, a conducătorul instituţiei, practicantilor a normelor de protectie a muncii atrage răspunderea disciplinară, administrativă, materială, civilă sau penală după caz potrivit legii.

ART.72  Salariaţii vor desfăşura activitatea în aşa fel încât sa nu expună pericolelor de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei muncii.

ART.73  Salariaţii şi reprezentanţii lor în domeniu au dreptul să ceară conducătorului autorităţii să ia măsurile cele mai potrivite şi au dreptul să prezinte acestuia propunerile de măsuri pentru eliminarea riscului de accidente şi îmbolnăvire profesională.

ART.74 Salariatul care în caz de pericol iminent, părăseşte locul de munca, nu va fi supus la nici un prejudiciu cu excepţia cazului unor acţiuni nejustificate sau ale unor neglijente grave.

ART.75 În caz de pericol iminent salariatul va lua măsurile care se impun pentru protejarea propriei persoane, a altor salariaţi şi a bunurilor instituţiei.

ART.77 Conducătorul autorităţii are obligaţia de a lua toate masurile pentru protejarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor.

ART.78 Conducătorul autorităţii va implementa măsurile de asigurare a securităţii şi sănătăţii salariaţilor ţinând seama de principiile generale de prevenire.

ART.79 Salariaţii nu vor fi implicaţi în nici o situaţie în costurile financiare ale măsurilor de prevenire referitoare la securitatea şi sănătatea în munca.

 

 

CAPITOLUL XI
COMISIA PARITARĂ

 

ART. 80 (1) În cadrul Primăriei comunei  Ciumani  funcţionează comisia paritară constituită prin Dispoziţia nr .43/2013  care participă la stabilirea măsurilor privind condiţiile de muncă, sănătatea şi securitatea muncii salariaţilor instituţiei în timpul exercitării atribuţiilor lor. În acest sens formulează propuneri care privesc:
a) organizarea eficientă a timpului de muncă al salariaţilor instituţiei;
b) formarea profesională a salariaţilor instituţiei;
c) măsuri de protecţie a muncii.
(2) Comisia paritară participă la stabilirea măsurilor care privesc buna funcţionare a instituţiei în care s-a organizat. În acest sens propune măsuri concrete de eficientizare a activităţii instituţiei.

CAPITOLUL XII
DISPOZIŢII FINALE


ART. 81
Prezentul Regulament de ordine interioară intră în vigoare la data aprobării prin dispoziţia Primarului comunei Ciumani.
ART. 82 (1) Regulamentul de ordine interioară va fi comunicat  compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al primarului comunei Ciumani cărora le revine sarcina de a-l lua la cunoştinţă .
(2) Pentru cei încadraţi în muncă după intrarea în vigoare a prezentului Regulament de ordine interioară, aducerea la cunoştinţă se va face de către Secratarul comunei Ciumani.
( 3 ) Prevederile prezentului Regulament se întregesc cu alte dispoziţii cuprinse în legislaţia muncii.

 

 

Ciumani,la  8 aprilie 2013.

 

 

    P R I M A R                                                                  AVIZAT

  Márton László-szilárd                                                  Secretar: Balogh Zita

 

COD  ETIC AL ANGAJAŢILOR CARE ACORDĂ SERVICII SOCIALE ÎN

CADRUL COMPARTIMENTULUI SOCIAL

AL PRIMĂRIEI COMUNEI CIUMANI

      

                                                  CAPITOLUL II.
                                            Valori si Principii Etice

Acest set de principii etice reprezinta totalitatea exigentelor de conduita morala corespunzatoare activitatii asistentului social. Principiile au la baza valorile fundamentale ale asistentei sociale: furnizarea de servicii în beneficiul clientilor, justitia sociala, respectarea demnitatii si unicitatii individului, a confidetialitatii si integritatii persoanei, autodeterminarii si competentei profesionale. Fiecare asistent social îsi va însusi aceste valori si principii, ele urmând sa se regaseasca în comportamentul sau, astfel încât sa nu aduca prin actiunile sale prejudicii imaginii profesiei.

1. Furnizarea de servicii în beneficiul clientilor

Principiul etic: Scopul principal al activitatii asistentului social este acela de a asista persoanele aflate în dificultate implicându-se în identificarea, întelegerea, evaluarea corecta si solutionarea problemelor sociale.

În toate demersurile sale, asistentul social actioneaza cu prioritate în interesul clientului. În situatia în care interesul clientului reprezinta o amenintare pentru comunitate / membrii comunitatii, asistentul social are responsabilitatea de a îndruma clientul si de a media în scopul armonizarii intereselor partilor implicate.
2. Justitia sociala
Principiul etic: Asistentii sociali promoveaza principiile justitiei sociale.
Asistentii sociali se asigura de egalitatea sanselor privind accesul clientilor la informatii, servicii, resurse si participarea acestora la procesul de luare a deciziilor. Ei contesta si combat diferitele forme ale injustitiei sociale precum: saracia, somajul, discriminarea, excluderea si alte asemenea forme.
3. Demnitatea si unicitatea persoanei
Principiul etic: Asistentii sociali respecta si promoveaza demnitatea individului, unicitatea si valoarea fiecarei persoane.
Asistentul social nu trebuie sa practice, sa tolereze, sa faciliteze sau sa colaboreze la nici o forma de discriminare bazata pe rasa, etnie, sex si orientare sexuala, varsta, convingeri politice sau religioase, statut marital, deficienta fizica sau psihica, situatie materiala si/sau orice alta preferinta, caracteristica, conditie sau statut.
4. Autodeterminarea
Principiul etic: Asistentul social respecta si promoveaza dreptul clientilor la autodeterminare. Asistentul social asista clientii în eforturile lor de a-si identifica si clarifica scopurile, în vederea alegerii celei mai bune optiuni. Asistentii sociali pot limita drepturile clientilor la autodeterminare atunci când, în judecata profesionala a asistentului social, actunile prezente si/sau viitoare ale clientilor prezinta un risc pentru ei însisi si/sau pentru ceilalti.
5. Relatiile interumane
Principiul etic: Asistentii sociali recunosc importanta fundamentala a relatiilor interumane si le promoveaza în practica profesionala.
Asistentii sociali încurajeaza si întaresc relatiile dintre persoane cu scopul de a promova, reface, mentine si/sau îmbunatati calitatea vietii persoanelor, famililor, grupurilor, organizatiilor si comunitatilor.
6. Integritatea
Principiul etic: Asistentii sociali actioneaza cu onestitate si responsabilitate în concordanta cu misiunea profesiei si standardele profesionale.
7. Competenta
Principiul etic: Asistentii sociali trebuie sa îsi desfasoare activitatea numai în aria de competenta profesionala determinata de licenta, expertiza si exprienta profesionala. Asistentii sociali au obligatia de a-si îmbunatati permanent cunostintele si deprinderile profesionale si de a le aplica în practica. Asistentii sociali contribuie la îmbunatatirea si dezvoltarea bazei de cunostinte a profesiei.
Standardele Etice
1. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de societate
1.1. Actiune sociala si politica
Asistentul social pledeaza pentru conditii de viata care sa conduca la satisfacerea nevoilor umane de baza si promoveaza valorile sociale, economice, politice si culturale care sunt compatibile cu principiile justitiei sociale. Asistentul social trebuie sa fie constient de impactul vietii politice asupra profesiei si practicii profesionale. Asistentul social pledeaza pentru schimbari care sa contribuie la îmbunatatirea conditiilor sociale în vederea satisfacerii nevoilor umane de baza si promovarii justitiei sociale. Asistentul social actioneaza pentru a facilita accesul la servicii specifice si posibilitatea de a alege pentru persoanele vulnerabile, dezavantajate sau aflate în dificultate. Asistentul social promoveaza conditiile care încurajeaza respectarea diversitatii sociale si culturale atât în interiorul României, cât si la nivel global. Asistentul social promoveaza politicile si practicile care încurajeaza constientizarea si respectarea diversitatii umane. Asistentul social faciliteaza si informeaza publicul în legatura cu participarea la viata comunitara si schimbarile sociale care intervin. Asistentul social trebuie sa asigure servicii profesionale în situatii de urgenta. Asistentul social actioneaza pentru a preveni si elimina dominarea, exploatarea sau discriminarea unei persoane, grup, comunitate sau categorie sociala pe baza etniei, originii nationale, sexului sau orientarii sexuale, vârstei, starii civile, convingerilor politice sau religioase, deficientelor fizice/psihice sau altor asemenea criterii. Asistentul social se asigura de respectarea drepturilor fundamentale ale omului si de aplicarea legislatiei internationale la care Romania a aderat, conform Constitutiei României.
2. Responsabilitatile etice ale asistentilor sociali fata de profesie
2.1. Integritatea profesionala si promovarea profesiei
Asistentul social promoveaza si mentine standardele practicii profesionale. Asistentul social promoveaza si dezvolta valorile si etica profesiei, baza de cunostinte si misiunea profesiei. Asistentul social protejeaza si promoveaza integritatea profesionala atât prin studii, cercetare, analiza si critica constructiva, cât si prin activitati de predare, consultanta, expuneri în cadrul comunitatii si participare activa în cadrul organizatiilor profesionale. Asistentul social actioneaza pentru a preveni si a elimina practicarea neautorizata si necalificata a profesiei de asistent social semnalând Colegiul Asistentilor Sociali.
2.2. Evaluare si cercetare
Asistentul social evalueaza si promoveaza politicile din domeniu, implementarea programelor si interventiile practice. Asistentul social care se agajeaza în programe de cercetare respecta etica profesiei si utilizeaza tehnici si metode profesionale. Asistentul social care se implica în programe de cercetare trebuie sa asigure anonimatul participantilor si confidentialitea asupra datelor obtinute.
3. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de clienti
3.1. Angajamentul fata de clienti:
Principala reponsabilitate a asistentului social este de a promova bunastarea clientului. Intresele clientului primeaza. Asistentul social activeaza în limitele obligatiilor legale si ale responsabilitatilor sale în cadrul institutiei angajatoare.
3.2. Respectarea principiului autodeterminarii
Asistentul social nu decide în numele clientului. Asistentul social îl ajuta pe client sa-si identifice si sa-si dezvolte resursele în vederea alegerii celei mai bune optiuni, acordând totodata atentia necesara intereselor celorlalte parti implicate. Exceptiile sunt prevazute de lege. Asistentii sociali pot limita drepturile clientilor la autodeterminare atunci când, în judecata profesionala a asistentului social actiunile prezente si/sau viitoare ale clientilor prezinta un risc pentru ei insisi si/sau pentru ceilalti.
3.3. Contractul cu clientul
• Asistentul social va furniza servicii clientilor numai în contextul unei relatii profesionale bazate, atunci când este cazul, pe un contract scris si/sau pe consimtamântul clientului. În cazul în care clientul nu are capacitatea de a semna un contract, asistentul social trebuie sa protejeze interesele clientului urmarind sa obtina permisinea reprezentantului legal al acestuia (tutore, curator, etc.).
• Asistentul social foloseste un limbaj clar pentru a informa clientii despre scopul, riscurile si limitele serviciilor, costurile legate de serviciul respectiv, alternativele existente, dreptul clientului de a refuza sau de a rezilia contactul cât si despre perioada pentru care se încheie contractul respectiv. Asistentul social trebuie sa ofere clientilor posibilitatea de a pune întrebari.
• În situatiile în care clientii nu înteleg sau au dificultati în a întelege limbajul primar folosit în practica, asistentul social trebuie sa se asigure ca acesta a inteles. Aceasta presupune asigurarea unei explicatii verbale detaliate sau asigurarea unui translator sau intepret.
• Asistentul social are responsabilitatea de a furniza informatii despre natura si necesitatea serviciilor si de a informa clientul cu privire la dreptul sau de a refuza serviciul oferit (indiferent daca serviciul a fost solicitat su nu de catre client).
• Asistentul social informeaza clientii cu privire la limitele si riscurile furnizarii de servicii prin intermediul computerelor, telefoanelor sau a altor mijloace de comunicare si solicita acordul scris al clientilor pentru orice înregistare audio si video, cât si pentru prezenta unei a treia persoane ca observator.
3.4. Competenta profesionala
Toate actiunile asistentul social trebuie sa se înscrie în limitele de competenta ale profesiei. Pregatirea profesionala a asistentului social trebuie sa fie un proces continuu de perfectionare. Colegiul Asistentilor Sociali stabileste procedura, limita de timp si modalitatea prin care asistentii sociali îsi vor mentine si imbunatati performantele profesionale. Pentru a asigura o interventie competenta, asistentul social are dreptul si obligatia de a asigura servicii si de a folosi tehnici specializate de interventie, numai dupa participarea la un program de instruire specializata. Starile personale (emotionale sau de alta natura) nu influenteaza calitatea interventiei profesionale a asistentului social.
3.5. Competenta culturala si diversitatea sociala
Asistentul social ofera servicii în concordanta cu specificul cultural din care provine clientul, adaptându-se diversitatii culturale prin cunoasterea, întelegerea, acceptarea si valorizarea modelelor culturale existente. Asistentul social trebuie sa aiba cunostinte de baza despre mediul cultural si caracteristicile grupului/comunitatii din care fac parte clientii. Instruirea asistentului social îi permite acestuia întelegerea diversitatii sociale si culturale privind etnia, religia, sexul si orientarea sexuala, varsta, statutul marital, convingerile politice si religioase, dizabilitatile mentale sau fizice.
3.6. Conflicte de interes
Asistentul social evita conflictele de interese în exercitarea profesiei si promoveaza o abordare impartiala a situatiilor profesionale. Asistentul social informeaza clientul despre posibilele conflicte de interese si intervine, dupa caz, în prevenirea sau rezolvarea acestora. În anumite cazuri, protejarea clientului poate conduce la încheierea relatiei profesionale si orientarea clientului catre un alt coleg sau un alt serviciu. Asistentul social nu foloseste relatia profesionala cu clientul pentru obtinerea de avantaje sau alte beneficii în interes personal. Asistentul social care asigura servicii pentru doua sau mai multe persoane între care exista o relatie (de exemplu membrii unei familii, cuplul) trebuie sa clarifice care dintre indivizi sunt considerati clienti, natura obligatiilor profesionale ale asistentului social si ale partilor implicate, încercând sa atenueze sau sa previna conflictele de interese posibile sau reale.
3.7. Confidentialitatea si viata privata
Asistentul social trebuie sa se bazeze pe principiile respectului apararii intimitatii, confidentialitatii si utilizarii responsabile a informatiilor obtinute în actul exercitarii profesiei. Asistentul social nu solicita informatii despre viata privata a clientului decât în cazul în care acestea sunt relevante pentru interventie. Odata ce aceste informatii au fost obtinute, asistentul social pastreaza confidentialitatea asupra lor. În anumite situatii, asistentul social poate dezvalui informatii confidentiale, cu acordul clientului sau al reprezentantului legal al acestuia. Asistentii sociali pot dezvalui informatii confidentiale fara acordul clientilor în anumite situatii de exceptie, cum ar fi: munca în echipa pluridisciplinara, când acest lucru este prevazut prin lege, cand se pune în pericol viata clientului si/sau a altor persoane, când se transfera cazul catre alt asistent social. Asistentul social informeaza clientul în masura posibilitatii despre încalcarea confidentialitatii si despre posibilele consecinte. Asistentul social discuta cu clientii si alte parti implicate despre natura informatiei confidentiale si circumstantele în care aceasta poate fi încalcata. Discutia trebuie sa se faca la începutul relatiei profesionale si de câte ori este necesar pe parcursul acesteia. Atunci când asistentul social furnizeaza servicii de consiliere familiilor, cuplurilor sau grupurilor, acesta trebuie sa obtina un consens privind dreptul fiecaruia la confidentialitate si obligatia fiecaruia de a pastra confidentialitatea informatiilor. Asistentul social informeaza familia, cuplul sau membrii grupului cu care lucreaza despre faptul ca nu poate garanta pastrarea confidentialitatii de catre toate persoanele implicate. Asistentul social trebuie sa pastreze confidentialitatea atunci când prezinta un caz social în mass media. Asistentul social patreaza confidentialitatea în timpul procedurilor legale, în masura permisa de lege.
3.8. Accesul la dosare
Accesul la dosarele clientilor si transferul acestora se realizeaza astfel încât sa se asigure protectia informatiilor confidentiale. Accesul la dosarele clientilor este permis profesionistilor care lucreaza în echipa pluridisciplinara, supervizorilor activitatii profesionale de asistenta sociala si altor persoane autorizate în unele cazuri prevazute de lege. La cerere, clientii au acces la informatii din propriile dosare, în masura în care acestea servesc intereselor clientilor si nu prejudiciaza alte persoane. La încheierea serviciilor, asistentul social are responsabilitatea de a arhiva dosarele clientilor pentru a asigura accesul la informatie în viitor si protectia informatiilor confidentiale.
3.9. Contactul fizic
Contactul fizic cu clientul este evitat de catre asistentul social, daca acest lucru îl afecteaza din punct de vedere psihologic pe client. Asistentul social care se angajeaza în contacte fizice cu clientii are responsabilitatea de a stabili limite adecvate diferentelor culturale. Asistentul social nu se angajeaza în relatii sexuale cu clientii sau rudele acestuia, pe toata durata relatiei profesionale. Asistentul social nu manifesta fata de clienti comportamente verbale sau fizice de natura sexuala, cum ar fi avansurile sexuale sau solicitarile de favoruri sexuale.
3.10. Limbajul
Asistentul social foloseste un limbaj adecvat si respectuos fata de client si evita folosirea termenilor care pot aduce prejudicii persoanelor, grupurilor sau comunitatilor.
3.11. Plata serviciilor
Atunci când se stabilesc taxe pentru furnizarea anumitor servicii, asistentul social se asigura ca acestea sunt rezonabile si în concordanta cu serviciile furnizate. Asistentul social nu accepta bunuri sau servicii din partea clientilor în schimbul serviciilor furnizate.
3.12. Întreruperea si încheierea relatiei cu clientul
Asistentul social asigura continuitatea serviciilor în cazul în care acestea sunt întrerupte de factori cum ar fi: transfer, boala, indisponibilitate, etc. Asistentul social încheie relatia profesionala cu clientul si serviciile oferite acestuia atunci când acestea nu mai raspund nevoilor si intereselor clientului. Asistentul social se asigura ca încheierea relatiei profesionale cu clientul si a serviciului oferit este un proces planificat asupra caruia clientul are toate informatiile necesare.

4. Responsabilitatile etice ale asistentilor sociali ca profesionisti
4.1. Supervizarea si consultarea
Pentru a exercita functii de supervizare sau consultanta, asistentii sociali trebuie sa detina pregatirea, cunostintele, abilitatile, specializarea si experienta practica solicitata de aceasta pozitie. Asistentul social exercita functii de supervizare si consultanta numai în aria de competenta specifica profesiei. Asistentii sociali cu functii de conducere asigura conditiile necesare respectarii prevederilor Codului Etic.
4.2. Educatia, formarea si evaluarea
Asistentii sociali care îndeplinesc functii de supervizare trebuie sa asigure un program de pregatire si dezvoltare profesionala continua a asistentilor sociali din subordine. Asistentii sociali care au responsabilitatea de a evalua performantele asistentilor sociali din subordine vor folosi criterii si instrumente de evaluare profesionala clar definite. Asistentul social se implica activ în dezvoltarea continua a profesiei prin sprijin profesional acordat colegilor la începutul carierei si prin participarea la schimb de experienta si cunostinte profesionale intra si interdisciplinare.
4.3. Angajamentul fata de institutia angajatore
Asistentul social respecta politica, principiile si regulamentele interne ale institutiei angajatoare. Asistentul social participa la îmbunatatirea politicilor si procedurilor institutiei angajatoare si la sporirea eficientei serviciilor oferite. Asistentul social se asigura ca institutia angajatoare cunoaste obligatiile etice ale profesiei de asistent social prevazute de Codul Etic si implicatiile practice ale acestor obligatii. Asistentul social se asigura ca practicile, politicile si procedurile institutiei în cadrul careia îsi desfasoara activitatea sunt compatibile cu prevederile Codului Etic. Asistentul social actioneaza astfel încât sa previna si sa elimine orice forma de discriminare în activitatile, politicile si practicile institutiei angajatoare.
4.4. Conflictele de munca
Conflictele de munca ale asistentilor sociali sunt rezolvate conform legislatiei în vigoare. Actiunile asistentilor sociali care sunt implicati în conflicte de munca trebuie sa se ghideze dupa valorile, principiile si standardele etice ale profesiei. În cazul unui conflict la locul de munca, trebuie acceptate diferentele de opinie, iar acestea trebuie puse în discutie tinând cont si de interesele clientilor.
4.5. Discriminarea
Asistentul social nu practica, nu se implica, nu faciliteza si nu colaboreaza la nici o forma de discriminare bazata pe etnie, sex sau orientare sexuala, stare civila, convingeri politice si/sau religioase, deficiente fizice sau psihice sau pe alte asemenea criterii.
4.6. Conduita privata
Asistentul social va evita ca prin propriul comportament sa aduca prejudicii imaginii profesiei. Asistentul social va evita ca problemele personale sa îi afecteze judecata, performantele profesionale sau intersele clientilor. În cazul în care aceasta situatie nu se poate evita, asistentul social trebuie sa solicite imediat consultanta si sprijin profesional, sa reduca numarul de cazuri cu care lucreaza, sa îsi încheie activitatea profesionala sau sa întreprinda orice alta actiune pentru a proteja clientii.
4.7. Reprezentare
În situatia în care reprezinta o institutie, asistentul social trebuie sa prezinte clar si cu acuratete punctul oficial de vedere al institutiei respective.
4.8. Onestitate
Asistentul social îsi asuma responsabilitatea si meritele numai pentru propria activitate si recunoaste cu onestitate meritele si contributia altor profesionisti.

5. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de colegi
5.1. Respectul
Asistentul social îsi trateaza colegii cu respect si evita aprecierile negative la adresa lor în prezenta clientilor sau a altor profesionisti. Asistentul social acorda sprijin si asistenta colegilor care trec prin perioade dificile. Daca perioada respectiva se prelungeste si are urmari în planul activitatii profesionale, asistentul social va apela la procedurile din cadrul agentiei sau la Colegiul Asistentilor Sociali.
5.2. Confidentialitatea
Asistentul social respecta confidentialitatea informatiilor împartasite de colegi în cursul relatiilor profesionale.
5.3. Colaborarea interdisciplinara si consultarea
Asistentii sociali care sunt membri în echipe multidisciplinare participa la luarea deciziilor care vizeaza bunastarea clientului, utilizând valorile profesiei si experienta profesionala. Obligatiile etice si profesionale ale echipei multidisciplinare ca întreg si a membrilor echipei trebuie clar definite. Asistentii sociali solicita si ofera consultanta si consiliere colegilor ori de câte ori este nevoie.
5.4. Disputele dintre colegi
Disputele dintre colegi se rezolva în interiorul echipei de catre cei implicati si prin respectarea dreptului partilor la opinie. În cazul prelungirii acestora se apeleaza la un mediator sau la supervizor. Disputa dintre angajator si un alt coleg nu este folosita de asistentul social pentru a obtine o pozitie sau un avantaj personal. Disputele sau conflictele dintre colegi sunt rezolvate fara implicarea clientului.
5.5. Orientarea catre alte servicii
Asistentul social orienteaza clientii catre alte servicii atunci când problematica clientului depaseste competentele sale profesionale, când nu a înregistrat progrese semnificative si atunci când clientul are nevoie de servicii suplimentare sau specializate pe care el nu le poate oferi. Asistentul social care orienteaza clientul catre alte servicii, transmite catre noua agentie toate informatiile necesare solutionarii cazului.
5.6. Relatiile sexuale si hartuirea sexuala
Asistentii sociali care desfasoara activitati de supervizare evita sa întretina relatii sexuale cu supervizatii sau cu alte persoane asupra carora îsi exercita o autoritate profesionala. Asistentii sociali evita sa se implice în relatii sexuale cu colegii atunci când exista un posibil conflict de interese. Asistentii sociali nu trebuie sa manifeste fata de colegi comportamente verbale sau fizice susceptibile a fi interpretate drept hartuire sexuala.
5.7. Incompetenta si comportamentul lipsit de etica
În situatiile în care asistentul social observa incompetenta sau comportamentul lipsit de etica al unuia dintre colegi, îi acorda acestuia sprijin si asistenta. Daca cel în cauza nu îsi corecteaza comportamentul profesional, asistentul social va apela la procedurile din cadrul agentiei sau la Colegiul Asistentilor Sociali. Asistentul social actioneaza pentru a descuraja, preveni si corecta comportamentul lipsit de etica. Asistentul social trebuie sa apere si sa asiste colegii acuzati pe nedrept de comportament lipsit de etica.

 

COD SPECIFIC

de norme profesionale pentru pesoanele care desfăşoară

activitatea de control financiar preventiv propriu

 

    CAP. I

    Dispoziţii generale

 

    1. Prevederile prezentului cod se aplica persoanelor numite pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu şi persoanelor care îndeplinesc aceasta atribuţie pe baza de contract, în condiţiile legii, la entităţile publice, asa cum acestea sunt definite în <LLNK 11999   119130 301   0 33>Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Scopul acestui cod este stabilirea principalelor norme profesionale pe care persoanele desemnate cu exercitarea acestei activităţi trebuie sa le îndeplinească, precum şi crearea cadrului unitar pentru numirea, suspendarea, schimbarea sau destituirea persoanelor care desfăşoară activităţi de control financiar preventiv propriu la entităţile publice.

 

    CAP. II

    Condiţiile necesare a fi îndeplinite de persoanele ce se numesc în activitatea de control financiar preventiv propriu şi principiile care stau la baza exercitării acestei activităţi

 

    3. Pot fi numite, în vederea exercitării controlului financiar preventiv propriu, persoanele care sunt angajate ale entităţii publice sau, după caz, au capacitatea legală de a încheia un contract pentru îndeplinirea acestei atribuţii şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

    a) au cetăţenie română şi domiciliul în România;

    Litera a) a pct. 3 din anexa 8 a fost modificată de pct. 1 al <LLNK 12009  3291 50AZ02   0 50>art. I din ORDINUL nr. 3.291 din 30 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 15 decembrie 2009.

    b) cunosc limba romana, scris şi vorbit;

    c) au capacitate deplina de exerciţiu;

    d) au o stare de sănătate corespunzătoare, atestata pe baza de examen medical de specialitate;

    e) au studii superioare economice sau juridice. Prin excepţie, când nu exista persoane cu pregătire superioară care sa îndeplinească prezentele condiţii, pot fi numite pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu şi persoane cu studii medii de specialitate economică;

    f) au o vechime efectivă în domeniul finanţelor publice de minimum 3 ani, în cazul instituţiilor publice, şi de minimum 3 ani în domeniul financiar-contabil, în cazul celorlalte entităţi publice;

    g) nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni care le-ar face incompatibile cu exercitarea acestei activităţi;

    h) prezintă minimum doua scrisori de recomandare.

    Persoanele care exercita controlul financiar preventiv propriu sunt, de regula, numite din cadrul compartimentului financiar-contabil, putând însă face parte şi din alte compartimente de specialitate; persoanele respective trebuie sa fie altele decât cele care efectuează operaţiunea supusă vizei.

    Ultimul alineat al pct. 3 din anexa 8 a fost modificat de pct. 2 al <LLNK 12003  1226 50AZ02   0 51>art. I din ORDINUL nr. 1.226 din 17 septembrie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 666 din 19 septembrie 2003.

    4. Exercitarea atribuţiilor de control financiar preventiv de către persoanele desemnate se realizează pe baza următoarelor principii:

    a) Competenta profesională. Persoana desemnată sa exercite controlul financiar preventiv propriu trebuie sa cunoască şi sa aplice cu consecventa şi fermitate prevederile legale în domeniu, asigurând legalitatea şi regularitatea proiectelor de operaţiuni ce fac obiectul vizei, precum şi încadrarea acestora în limitele creditelor bugetare sau ale creditelor de angajament. In acest scop, aceasta are obligaţia sa cunoască în permanenta toate reglementările legale specifice domeniului în care îşi exercita atribuţiile de acordare a vizei de control financiar preventiv propriu.

    b) Independenta decizionala în condiţiile separarii atribuţiilor. Persoana desemnată sa exercite controlul financiar preventiv propriu este independenta în luarea deciziilor şi acesteia nu i se poate impune în nici un fel acordarea sau refuzul vizei de control financiar preventiv propriu. Pentru actele sale, întreprinse cu bunacredinta, în exerciţiul atribuţiilor sale şi în limita acestora, cu respectarea prevederilor legale, persoana respectiva nu poate fi sancţionată sau schimbată din aceasta activitate. Conducerea entităţii publice în care se exercita activitatea de control financiar preventiv propriu este obligată sa ia măsurile necesare pentru separarea atribuţiilor de aprobare, efectuare şi control al operaţiunilor, astfel încât acestea sa fie încredinţate unor persoane diferite.

    c) Obiectivitate. In exercitarea activităţii de control financiar preventiv propriu si, mai ales, în luarea deciziei de a acorda sau respinge viza, persoana desemnată trebuie sa verifice sistematic şi temeinic proiectele de operaţiuni, sa nu cedeze unor prejudecati, presiuni sau influente ce i-ar putea afecta aprecierea corecta a acestora, sa dea dovada de impartialitate, sa aibă o atitudine neutra, lipsită de subiectivism.

    d) Conduita morala. Persoana desemnată cu exercitarea activităţii de control financiar preventiv propriu trebuie sa fie de o probitate morala recunoscuta, sa aibă o conduita corecta, sa dea dovada de comportare profesională ireprosabila, la nivelul celor mai înalte standarde. Aceasta trebuie sa aibă o comportare demna în societate, sa-si desfăşoare activitatea astfel încât sa aibă o buna reputaţie.

    e) Confidenţialitate. Persoana desemnată sa exercite activitate de control financiar preventiv propriu este obligată sa păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, după caz, în legătura cu conţinutul proiectelor de operaţiuni ce fac obiectul vizei, sa nu divulge în nici un fel informaţiile unei terţe persoane, cu excepţia cazurilor în care este autorizata în mod expres de către cei în drept sau în situaţia în care furnizarea informatiei reprezintă o obligaţie legală sau profesională.

    f) Incompatibilitate. Nu pot fi desemnate sa exercite activitate de control financiar preventiv propriu persoanele aflate în curs de urmărire penală, de judecata sau care au fost condamnate, pentru fapte privitoare la abuz în serviciu, fals, uz de fals, înşelăciune, dare sau luare de mită şi alte infracţiuni prin care au produs daune patrimoniului persoanelor fizice sau juridice.

    Dacă în cazul urmăririi penale, al judecaţii sau după condamnare a intervenit amnistia, persoana în cauza nu poate sa fie desemnată pentru exercitarea activităţii de control financiar preventiv propriu timp de doi ani de la data aplicării amnistiei. Persoana căreia i s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei nu poate sa exercite aceasta activitate în cursul termenului de încercare şi pe parcursul a doi ani de la expirarea acestui termen.

    Nu pot fi desemnate pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu persoanele care sunt soţi sau rude de gradul I cu conducătorul entităţii publice pe lângă care urmează sa exercite aceasta activitate, precum şi acele persoane care pot sa se afle într-o situaţie de conflict de interese în legătura cu operaţiunile care ii sunt supuse spre avizare. Persoana desemnată sa exercite activitatea de control financiar preventiv propriu nu poate fi implicata, prin sarcinile de serviciu, în efectuarea operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu.

    Ultima fraza a ultimului alineat al pct. 4 din anexa nr. 8 a fost modificată de pct. 3 al <LLNK 12003  1226 50AZ02   0 51>art. I din ORDINUL nr. 1.226 din 17 septembrie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 666 din 19 septembrie 2003.

    5. Persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu trebuie sa-si imbunatateasca cunoştinţele şi practica profesională printr-o pregătire continua.

    Conducerea entităţii publice va asigura condiţiile necesare pregătirii profesionale.

    CAP. III

    Numirea, suspendarea, schimbarea sau destituirea persoanelor desemnate sa exercite activitate de control financiar preventiv propriu

    6. Persoanele care urmează sa exercite activitate de control financiar preventiv propriu sunt numite astfel:

    a) la instituţiile publice la care se exercita funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi al bugetului oricărui fond special, de către conducătorul instituţiei, prin act de decizie interna şi cu acordul Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia generală de control financiar preventiv, acord ce se emite conform următoarei proceduri:

    - ordonatorul principal de credite stabileşte, dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile de la pct. 3 din prezentul cod, pe acelea care urmează sa fie numite pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu şi solicita, în scris, Ministerului Finanţelor Publice emiterea acordului pentru numire, transmitand şi următoarele documente:

    ● curriculum vitae;

    ● minimum doua scrisori de recomandare;

    ● lucrare de concepţie privind organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv propriu în condiţiile specifice instituţiei respective;

    ● declaraţie privind respectarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile prevăzute la pct. 4 lit. f) din prezentul cod.

    La stabilirea persoanelor care urmează sa exercite controlul financiar preventiv propriu, ordonatorul principal de credite va avea în vedere limitarea numărului acestora la strictul necesar, în funcţie de volumul şi complexitatea operaţiunilor supuse vizei;

    - Direcţia generală de control financiar preventiv din cadrul Ministerului Finanţelor Publice analizează documentele primite, după caz poarta consultări directe cu persoana propusă pentru numire si, în termen de 10 zile de la primirea solicitării, se pronunţa;

    - după obţinerea acordului, conducătorul instituţiei poate emite decizia interna de numire a persoanei/persoanelor care urmează sa exercite activitatea de control financiar preventiv propriu. Emiterea deciziei interne de numire fără acordul Ministerului Finanţelor Publice este nelegală.

    La instituţiile publice la care se numesc doua sau mai multe persoane care sa exercite activitatea de control financiar preventiv propriu, ordonatorul principal de credite va nominaliza dintre acestea o persoana care va avea şi responsabilitatea coordonării controlului financiar preventiv propriu din instituţia publica respectiva şi va comunica Ministerului Finanţelor Publice numele acestei persoane;

    b) la celelalte entităţi publice, prin decizia conducătorului acestora, cu acordul entităţii publice ierarhic superioare.

    7. Suspendarea, schimbarea sau destituirea din activitatea de exercitare a atribuţiilor de control financiar preventiv propriu se face prin act de decizie interna a conducătorului entităţii publice, cu acordul entităţii publice ierarhic superioare.

    In cazul instituţiilor publice la care se exercita funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi al bugetului oricărui fond special, suspendarea, schimbarea sau destituirea se face cu acordul Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia generală de control financiar preventiv, acord ce se emite conform următoarei proceduri:

    - conducătorul instituţiei publice respective notifica Ministerului Finanţelor Publice intenţia de suspendare, schimbare sau destituire a persoanei desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu, precum şi motivele avute în vedere;

    - Direcţia generală de control financiar preventiv din cadrul Ministerului Finanţelor Publice analizează motivele, poate avea consultări directe cu persoana propusă pentru suspendare, schimbare sau destituire si, în termen de 10 zile, se pronunţa în scris;

    - în cazul obţinerii acordului, conducătorul instituţiei publice procedează la emiterea deciziei interne. Emiterea deciziei interne de suspendare, schimbare sau, după caz, destituire din exercitarea atribuţiilor de control financiar preventiv propriu, fără acordul Ministerului Finanţelor Publice, este nelegală.

    Pe durata suspendării, schimbării sau, după caz, destituirii, conducătorul entităţii publice numeşte o alta persoana pentru îndeplinirea activităţii de control financiar preventiv propriu, pentru o perioada care nu poate depăşi 30 de zile consecutive.

    8. Principalele situaţii în care persoana desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu poate fi suspendată sunt:

    - se afla în concediu de maternitate sau în concediu pentru incapacitate temporară de munca;

    - efectuează serviciul militar;

    - este în curs de urmărire penală, de judecata sau este arestata preventiv, în condiţiile Codului de procedura penală;

    - se afla în alte situaţii în care intervine suspendarea raporturilor de munca.

    9. Principalele situaţii în care persoana desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu poate fi schimbată sunt:

    - a devenit incompatibilă pentru aceasta activitate;

    - a săvârşit o abatere disciplinară (a încălcat normele legale, regulamentul intern etc.) fata de care aceasta schimbare reprezintă sancţiune disciplinară pentru persoana respectiva;

    - la cererea persoanei în cauza, pe motiv de boala sau din alte considerente;

    - în urma rapoartelor de control sau audit s-au constatat operaţiuni vizate pentru control financiar preventiv propriu care s-au dovedit nelegale si/sau neregulate;

    - la modificarea locului de munca de către angajator. 10. Destituirea din funcţie a persoanelor care exercita activitatea de control financiar preventiv propriu se face pentru cauze care conduc la încetarea raporturilor de munca.

 

            PRIMAR                                                       LUAT LA CUNOSTINTA

  Marton Laszlo-Szilard                                       responsabil CFP: Simon Ibolya

 


 

 

 

 

 

 

Primaria